BPOC este una dintre cele mai frecvente boli pulmonare; conform unui studiu realizat de către Societatea Română de Pneumologie, peste 8% dintre românii de peste 40 de ani suferă de această afecțiune care afectează bronhiile și plămânii. Totodată, Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că este a cincea cauză de mortalitate la nivel mondial.
Deși este o boală ireversibilă, bronhopneumopatia obstructivă cronică poate fi controlată, atunci când este depistată la timp și, poate cel mai important, poate fi prevenită înainte de a avea urmări grave asupra stării de sănătate.
Cum se manifestă BPOC?
Dificultatea la respirație, tusea cronică, ce durează de peste trei luni, și tusea cu o cantitate însemnată de spută (mucus, flegmă) reprezintă cele trei simptome principale ale acestei afecțiuni.
Simptomele respiratorii sunt persistente și sunt cauzate de limitarea fluxului de aer – reducerea progresivă, treptată, a capacității de a respira normal.
Limitarea cronică a fluxului de aer, specifică BPOC-ului, nu este complet reversibilă, ci dimpotrivă. Fără tratament, afecțiunea progresează, iar dificultatea de a respira apare chiar și atunci când persoana depune efort fizic ușor sau este în repaus ori în timpul activităților obișnuite de zi cu zi.
În formele cele mai severe, pacientul devine dependent de oxigen şi de îngrijire medicală continuă.
Evoluția nefavorabilă poate fi cauzată, în proporții care diferă de la o persoană la alta, și de o asociere cu alte afecțiuni, precum bronșiolita obstructivă și emfizemul pulmonar.
Totodată, BPOC este o boală inflamatorie sistemică, ale cărei manifestări depășesc sistemul respirator. Atunci când nu este tratată, poate favoriza apariția bolilor cardiovasculare și metabolice (precum diabetul zaharat), osteoarticulare, musculare și chiar psihice (anxietate, depresie).
Care sunt cauzele BPOC?
Principala cauză directă a bronhopneumopatiei obstructive cronice este fumatul.
Nu doar țigaretele obișnuite sunt principalul vinovat; utilizarea altor forme de tutun, precum trabucul sau pipa, dar și țigările cu marijuana reprezintă un factor favorizant pentru BPOC.
Totuși, boala poate fi cauzată și de expunerea pe o perioadă lungă de timp la vapori și particule toxice – de exemplu, la locurile de muncă din domeniul industrial sau de traiul într-un mediu cu o poluare atmosferică accentuată.
Chiar dacă fumatul este primul incriminat atunci când discutăm de BPOC, e important să subliniem că și nefumătorii pot fi afectați. Această boală are mecanisme complexe și este rezultatul unei asocieri de factori de mediu, factori genetici și fiziologici, precum hiperreactivitatea căilor respiratorii şi dezvoltarea anormală a plămânilor în perioada copilăriei.
Stabilirea diagnosticului de BPOC
Unele dintre motivele pentru care BPOC este adesea ignorată sau depistată prea târziu pentru a fi ameliorată sunt simptomele care pot fi ușor confundate cu o răceală puternică, cu efectul trecător al excesului de tutun sau al formei fizice scăzute.
De aceea, e foarte important să privim simptomele în context.
Conform ghidului Societății Române de Pneumologie, putem suspiciona această afecțiune dacă persoana are o tuse cronică (minimum 3 luni pe an, în 2 ani consecutivi), cu eliminare de spută, respiră cu dificultate, are peste 40 de ani și este expusă la următorii factori de risc:
- fumatul – activ sau pasiv (expunerea la fum de țigară ambiental)
- poluarea aerului din interior – atunci când se utilizează combustibil din biomasă (ex.: resturi forestiere, rumeguș, resturi vegetale din gospodărie ș.a.) pentru încălzire sau la gătit, în încăperi slab ventilate
- expunerea profesională – lucrul într-un mediu cu substanțe chimice, pulberi organice și anorganice
- poluarea atmosferică
- factori genetici
- sexul feminin
- deficiențe în creșterea și dezvoltarea plămânilor, din perioada gestației și a copilăriei (ex.: greutate scăzută la naştere, infecţii respiratorii)
- astmul și hiperreactivitatea căilor respiratorii
- bronșita cronică, ce cauzează episoade de acutizare a simptomelor și o frecvență mai mare a acestora
- un istoric de infecții respiratorii severe în copilărie
- nivelul scăzut de trai
BPOC poate fi diagnosticată prin spirometrie, o investigație simplă și rapidă, non-invazivă, care măsoară funcția pulmonară și identifică obstrucția fluxului de aer.
Prin spirometrie, medicul pneumolog observă cât de severă este obstrucția, evaluează severitatea bolii și impactul asupra stării generale de sănătate, informații care îi permit să stabilească următorii pași terapeutici.
Severitatea bolii, evaluată prin spirometrie, se clasifică în patru stadii, în funcție de un parametru numit VEMS – volumul expirator maxim pe secundă.
Poți citi despre spirometrie – recomandări, contraindicații și desfășurare în acest articol.
Cum poate fi tratat BPOC-ul
BPOC este o afecțiune care nu poate fi complet vindecată. Tratamentele disponibile nu pot reda capacitatea respiratorie normală a plămânilor, însă, cu cât boala este diagnosticată mai devreme, cu atât controlul este mai eficient.
Boala poate fi împiedicată să avanseze, senzația de lipsă de aer poate fi semnificativ ameliorată, iar toleranța la efort fizic poate fi crescută.
Așadar, subliniem încă o dată cât de important este consultarea medicului pneumolog cât mai devreme de la instalarea tabloului de simptome.
Cel mai recent ghid GOLD (Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease), recomandă un plan de management individualizat pentru fiecare pacient, care include atât tratament medicamentos (bronhodilatatoare, antibiotice, corticosteroizi), cât și non-medicamentos, precum renunțarea la fumat, fizioterapia, consilierea nutrițională, eliminarea expunerii profesionale la substanțe nocive.
Programează-te la Centrul Medical Invent folosind formularul de contact de pe această pagină.
