Migrena – ghidul pacientului

Cefaleea sau durerea de cap, așa cum o numim în termeni uzuali, este cel mai frecvent motiv pentru care pacienții cer ajutorul medicului neurolog.
Migrena este un subtip de cefalee primară – o durere cronică, care apare episodic și durează de la 4 la 72 de ore, cu simptome care pot fi severe.
Peste 10% dintre persoane se confruntă cu migrena, iar femeile sunt mai des afectate.

Cum se manifestă migrena?

Într-un episod de migrenă, durerea este adesea, dar nu întotdeauna, unilaterală (localizată într-o singură zonă a capului), severă și agravată de efortul fizic.
De cele mai multe ori, asociază simptome autonome, precum: greață, fonofobie (teama de zgomote puternice), fotofobie (teama de lumină intensă).
Diagnosticul migrenei se poate face, de obicei, doar prin evaluarea istoricului pacientului.

Cine suferă de migrenă?

Aproximativ 45% din cazurile de migrenă apar în timpul copilăriei sau adolescenței.
Cel mai frecvent, migrena începe la pubertate sau la vârsta adultă tânără și scade ca frecvență și intensitate după vârsta de 50 de ani.
La femei, frecvența migrenelor este mai mare în timpul perioadei fertile, când nivelul de estrogen este mai mare, urmând un oarecare declin după menopauză.

Formele de migrenă

International Classification of Headache Disorders folosește un algoritm de clasificare a tipurilor de migrenă, care stabilește particularitățile și criteriile de diagnostic pentru fiecare subtip de durere de cap. Îți prezentăm câteva caracteristici esențiale:

• migrena fără aură – cel mai comun tip.

Poate să apară mai frecvent în relație cu ciclul menstrual.

Durerile de cap variază de la ușoare la foarte severe, durează între 4 și 72 de ore, pot asocia fotofobie, fonofobie și pot fi agravate de activitatea fizică.
În mod obișnuit, durerile se manifestă unilateral, în jurul ochilor și dau senzația de pulsație.
Se asociază adesea și simptome nespecifice, precum: oboseală, dificultăți de concentrare, rigiditate a gâtului, vedere încețoșată, căscat și paloare.

• migrena cu aură

Migrena cu aură este mai probabil să se dezvolte la o vârstă mai timpurie decât migrena fără aură. Este caracterizată de atacuri recurente, ce debutează cu simptome neurologice unilaterale, complet reversibile, constând în tulburări de vedere, de vorbire, deficit motor ș.a., ce se dezvoltă gradual și sunt urmate de obicei de cefalee sau, uneori, o acompaniază.

• migrena cu aură de trunchi cerebral

Simptomele care constituie aura sunt: disartria (articularea defectuoasă a cuvintelor), vertij, tinitus (țiuitul urechilor), diplopie (vedere dublă), hipoacuzie (slăbirea auzului), ataxie (mișcări voluntare slab coordonate).
Toate aceste manifestări apar în leziunile de trunchi cerebral și sunt complet reversibile.

• migrena hemiplegică

Aura constă în deficitul motor total reversibil, care durează până la 72 de ore, dar uneori se poate prelungi pentru câteva săptămâni. Există și o variantă sporadică, precum și o variantă familială a migrenei hemiplegice, în care au fost identificate mutații genetice specifice, ce pot fi investigate.

• migrena retiniană

Aura este caracterizată de fenomene vizuale complet reversibile, care apar la un singur ochi: scintilații (puncte luminoase, strălucitoare), scotoame (pierderea vederii pe o porțiune limitată a câmpului vizual), cecitate (lipsa vederii).
Semnele se pot dezvolta gradual, în peste 5 minute, durează între 5 și 60 de minute și sunt acompaniate sau urmate de cefalee.

• migrena cronică

Însumează episoade de cefalee (cel mai frecvent de tip migrenos) care depășesc 15 zile / lună, pe o durată mai mare de 3 luni.
Migrenele afectează dramatic calitatea vieții, în special dacă cefaleea nu dispare în 72 de ore, iar simptomele sunt debilitante, împiedicând orice activitate obișnuită.

Diagnosticul migrenei

Pentru a pune un diagnostic de migrenă, istoricul tipic al pacientului este de bază.
Medicul neurolog realizează o anamneză riguroasă, un examen neurologic obiectiv și, eventual, un jurnal al episoadelor de migrenă, ce cuprinde aspectul clinic, factorii favorizanți, medicamentele administrate.
Dacă simptomele sunt sugestive și examenul clinic este normal, nu este necesară investigarea imagistică cerebrală.
Imagistica se recomandă dacă există manifestări atipice ale durerii de cap, care ar putea indica o cefalee secundară, dacă evoluţia atacurilor se schimbă sau dacă sunt prezente modificări la examinarea neurologică.

RMN-ul are o sensibilitate superioară CT-ului și este recomandat în situații particulare, precum: atacurile migrenoase tipice care apar pentru prima dată după vârsta de 40 de ani, frecvență și intensitate în creștere a episoadelor de migrenă, modificarea simptomelor ce însoțesc migrena, apariția de noi simptome psihiatrice în relaţie cu episoadele de migrenă.

Tratamentul migrenei

Pentru a ameliora migrenele și a le rări apariția, sunt necesare, de la caz la caz, anumite modificări ale stilului de viață; de exemplu, depistarea și eliminarea unor alimente, băuturi sau mirosuri care favorizează apariția durerilor de cap.
În plus, vom acorda atenție calității somnului și vom prioritiza activitatea fizică regulată și dieta sănătoasă – elemente care, alături de tehnicile de relaxare, s-au dovedit a fi eficiente în scăderea frecvenței și intensității migrenei.

În asociere cu aceste schimbări, medicul poate recomanda un tratament pentru episoadele acute și, uneori, tratament pe durate mai lungi de timp, pentru a preveni apariția migrenei.

Există mai multe tipuri de medicamente recomandate în migrenă; cele mai folosite sunt analgezicele uzuale (ex.: aspirina, paracetamol, metamizol ș.a.), antiinflamatoarele nesteroidiene, antiemeticele și triptanii, care constituie medicația specifică pentru această problemă medicală.

Analgezicele – sunt medicamentele de primă alegere pentru atacurile migrenoase uşoare sau moderate.
Abuzul de medicamente poate să constituie în sine o cauză a durerii de cap. Din acest motiv, administrarea analgezicelor simple trebuie limitată la 15 zile pe lună, iar cea a analgezicelor combinate, la 10 zile pe lună.

Antiemeticele – sunt recomandate în atacurile acute de migrenă, pentru a trata greaţa şi potenţialele vărsături, dar și pentru că se presupune că aceste medicamente îmbunătățesc absorbția analgezicelor.
Metoclopramidul are și un uşor efect analgezic atunci când este administrat oral şi o mai mare eficacitate atunci când este administrat intravenos.

Triptanii (agonişti 5HT1B/1D) – reprezintă o medicaţie specifică pentru migrena de tip cluster (în ciorchine).
Triptanii pot fi eficienţi în orice moment pe parcursul atacului migrenos. Totuşi, există dovezi care indică o eficacitate mult mai mare dacă sunt administrați mai devreme – observație valabilă și pentru celelalte medicamente analgezice.

Folosirea triptanilor este restricţionată la maximum 9 zile pe lună, deoarece studiile indică un risc de cronicizare după 12 zile de tratament lunar și există riscul să inducă episoade de cefalee.
Triptanii pot avea efecte adverse severe și sunt contraindicați la persoanele cu hipertensiune arterială netratată, boală coronariană, boala Raynaud, cele cu un istoric de accident vascular cerebral ischemic, insuficiență hepatică sau renală severă.
Alte contraindicații sunt sarcina și alăptarea.

Cum se măsoară succesul în tratamentul migrenei? Următoarele situații ne arată că tratamentul prescris funcționează corespunzător:

• durerea dispare sau cefaleea moderată sau severă devine ușoară după două ore de la administrarea medicamentului;
• cefaleea nu mai este recurentă;
• rezultatele pozitive apar în două din trei atacuri;
• nu mai este necesar să administrăm un medicament în următoarele 24 de ore de la ameliorare (intervalul liber de durere).

Prevenția migrenei

Nu există un consens legat de necesitatea de a recurge la tratamentul profilactic.
În practică, acesta se recomandă când calitatea vieţii, activitatea profesională sau școlară sunt grav afectată sau când, pe decursul unei luni, apar cel puțin două atacuri de migrenă.

Până în prezent, în prevenirea migrenelor și-au dovedit eficiența și buna toleranță din partea organismului betablocantele (ex. propranolol), blocantele de canale de calciu, antiepilepticele (ex. acid valproic, topiramat), antiinflamatoarele nesteroidiene (ex. naproxen), antidepresivele (ex: amitriptilina) şi combinaţiile medicamentoase.

Foarte important: decizia unui tratament profilactic va fi întotdeauna discutată cu atenție cu medicul. Trebuie luate în considerare eficienţa tratamentului, efectele secundare ale acestuia și interacţiunile medicamentoase.

Vorbim despre o prevenție de succes dacă prin tratament reușim să reducem frecvența atacurilor de migrenă cu cel puțin 50% pe parcursul a trei luni.

Migrena și sarcina

Migrena care apare în această perioadă necesită o atenție deosebită. Având în vedere că marea majoritate a medicamentelor este contraindicată în sarcină, nu există studii clinice speciale care să evalueze tratamentul migrenei în context.
În cazul episoadelor de migrenă, pe tot parcursul sarcinii este permisă doar administrarea de paracetamol și, eventual, de antiinflamatoare nesteroidiene – numai în trimestrul al doilea.

Migrena este, fără îndoială, o afecțiune complicată, care îngreunează viața cotidiană, dar, printr-o abordare medicală atentă, meticuloasă, își poate găsi diagnosticul și resursele de tratament care să o amelioreze și chiar să o facă să dispară.
Dacă te confrunți cu episoade de durere de cap care îți perturbă buna funcționare, nu amâna consultația la medicul neurolog.

Programează-te pentru la Centrul Medical Invent folosind formularul de contact de pe această pagină.