Sforăitul și apneea de somn: cauze, riscuri pentru sănătate și soluții moderne de tratament

ORL

Sforăitul este zgomotul produs prin vibrația structurilor din partea superioară a aparatului respirator în timpul respirației. Aproape toată lumea sforăie din când în când, dar pentru unii oameni poate fi o problemă cronică. Uneori, poate indica și o stare de sănătate gravă. Modificările stilului de viață, cum ar fi pierderea în greutate, evitarea alcoolului înainte de culcare sau somnul pe o parte, pot ajuta la oprirea sforăitului. În plus, sunt disponibile dispozitive medicale și intervenții chirurgicale care pot reduce sforăitul perturbator.

Sforăitul afectează 45% dintre bărbați si 35% din femei; chiar și copiii pot sforăi (de regulă, acest lucru semnalează o obstrucție în sfera ORL, de exemplu polipii).

De ce sforăim?

În timp ce dormi, mușchii gâtului se relaxează, limba cade înapoi, iar gâtul devine îngust. Pe măsură ce respirați, pereții gâtului încep să vibreze – în general atunci când inspirați, dar și, într-o măsură mai mică, când expirați. Aceste vibrații duc la sunetul caracteristic al sforăitului. Cu cât este mai îngustă calea aeriană, cu atât vibrația este mai mare și cu atât va fi mai puternic sforăitul. Uneori, pereții gâtului se prăbușesc complet, ducând la apnee (încetarea respirației).
Apneea este o afecțiune gravă, care necesită îngrijiri medicale.

Simptomele sforăitului

  • Episoade de oprire a respirației in timpul somnului – observate in general de persoanele cu care dormiți
  • Somnolență excesivă în timpul zilei
  • Dificultate de concentrare
  • Dureri de cap dimineața
  • Dureri în gât la trezire
  • Somn neliniștit
  • Tensiune arterială crescută
  • Durere în piept noaptea
  • Sforăitul tău este atât de tare încât perturbă somnul partenerului

Factori de risc

  • Procesul normal de îmbătrânire ce duce la relaxarea mușchilor gâtului;
  • Anomaliile anatomice ale nasului și gâtului, cum ar fi amigdalele  mărite, polipii nazali sau septul nazal deviat, hipertrofia (mărirea în volum) a cornetelor nazale provoacă îngustarea exagerată a căilor aeriene în timpul somnului;
  • Vegetațiile adenoide – “Polipii nazali“ ai copiilor;
  • Anomaliile funcționale (de exemplu, inflamația nasului și / sau a gâtului, care pot apărea în timpul infecției respiratorii sau în timpul sezonului alergic);
  • Poziția de somn, cum ar fi somnul pe spate, poate duce la sforăit la unele persoane;
  • Alcoolul este un relaxant muscular puternic, iar ingestia lui seara va provoca sforăitul. Relaxanții musculari luați seara pot duce la agravarea sforăitului la unii indivizi;
  • Unul dintre cei mai importanți factori de risc este obezitatea și în special la persoanele cu o mulțime de țesut gras în jurul gâtului;
  • Antecedente familiale de sforăit sau apnee obstructivă de somn;
  • Ereditatea este un factor potențial de risc pentru apneea de somn.

Diagnosticul sforăitului și a apneei de somn

Centrul Medical Invent oferă consiliere și tratament de specialitate pentru apneea în somn și sforăit. Adeseori, această patologie este complexă și necesită o colaborare între mai multe specialități: ORL, pneumologie, diabet și boli de nutriție.

Pentru a vă diagnostica starea, medicul vă va întreba despre  semnele, simptomele și istoricul medical. De asemenea, va efectua o examinare clinică. Specialistul ORL examinează în întregime tractul respirator superior, stabilind exact zonele în care fluxul normal de aer spre plămâni este afectat. Punctele-cheie sunt fosele nazale și orofaringele.

Medicul dumneavoastră poate adresa și partenerului de viață câteva întrebări despre momentul și modul în care sforăiți, pentru a ajuta la evaluarea gravității problemei. De asemenea, medicul poate solicita un test imagistic, cum ar fi o radiografie sau o tomografie computerizată (CT). Aceste teste verifică structura căilor aeriene superioare, relevând anumite condiții patologice, precum un sept nazal deviat sau o polipoză nazală.

Diagnosticul apneei de somn se suspicionează prin utilizarea unor chestionare de autoevaluare (scorul obținut cu ajutorul scalei Epworth, chestionarul Stop-Bang etc) și este confirmat prin efectuarea unui studiu de somn (poligrafie respiratorie).

Tratament

Pentru a vă trata sforăitul, se recomanda mai întâi schimbări în stilul de viață:

  • Scădere in greutate
  • Evitarea alcoolului aproape de culcare
  • Tratarea congestiei nazale
  • Evitarea privării de somn
  • Evitarea somnului pe spate

Pentru sforăit însoțit de apnee de somn, se recomandă:

1. Proteza anti sforăit
Este o piesa bucală dentară, care ajută la avansarea poziției maxilarului, limbii și palatului moale pentru a menține căile aeriene permeabile. Salivarea excesivă, gura uscată, durerea maxilarului și disconfortul facial sunt posibile efecte secundare ale purtării acestor dispozitive.

2. CPAP- presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii
Această abordare implică purtarea unei măști peste nas sau gură în timp ce dormiți. Masca direcționează aerul sub presiune de la o mică pompă de noptieră pe calea aeriană, pentru a-l menține deschis în timpul somnului.
CPAP elimină sforăitul și este cel mai adesea folosit pentru tratamentul sforăitului asociat cu apneea de somn. Deși CPAP este cea mai fiabilă și eficientă metodă de tratare a apneei de somn, unele persoane consideră că aceste măști sunt incomode sau au probleme în a se adapta la zgomotul sau senzația mașinii.

3. Chirurgia căilor respiratorii superioare
Atunci când celelalte soluții nu sunt eficiente, puteți opta pentru o rezolvare simplă și eficientă a acestor probleme – tratamentul chirurgical minim-invaziv prin radiofrecvență. Radiofrecvența reprezintă o reinterpretare modernă a bisturiului clasic, îndepărtând țesuturile prin vaporizare electrică și nu prin tăiere, ce asigură o sângerare minimă și implicit, o vindecare mult mai rapidă. După efectuarea procedurii, pacientul poate pleca din cabinet chiar și după 30 de minute și își reia activitățile cotidiene cu un minim de restricții. 

Există o serie de proceduri care încearcă să deschidă calea aeriană superioară și să prevină îngustarea semnificativă în timpul somnului printr-o varietate de tehnici:

  • Prin uvulopalatoplastie (UVPP), chirurgul ORL înlătură excesul de țesut de la nivelul gâtului. Ablația țesutului cu radiofrecvență folosește un semnal de intensitate mică pentru a micșora și remodela remodela palatul moale și uvula – zona anatomică ce reprezintă originea sforăitului*.
    *Zgomotul deranjant produs în timpul somnului apare tocmai prin vibrațiile produse la nivelul complexului uvulopalatal, generate de doi factori principali: respirația orală din cauza obstrucției nazale și flascitatea palatului moale.
  • Amigdalectomia și adenoidectomia: pot fi folosite dacă amigdalele și vegetațiile adenoidiene sunt hipertrofiate (crescute în volum) și blochează căile aeriene în timpul somnului.
  • Septoplastia nazală: este intervenția prin care se repară cartilajul si țesutul care separă cele două nări (sept nazal); polipectomia nazală.

Rezultatul acestor tehnici poate avea un efect benefic pentru pacienții cu sforăit și apnee de somn, oferindu-le o creștere semnificativă a calității vieții.

Echipa medicală ORL:

Dr. Dragoș Palade Medic Primar ORL
Dr. Bogdan Cobzeanu Medic Specialist ORL

Sănătatea ta contează

Programează o consultație acum.
Sună la +4 0332 800 081 
sau completează formularul de mai jos.

  • ORL - Dr. Dragoș Palade
  • ORL - Dr. Bogdan Cobzeanu
  • ORL - Dr. Liviu Durbaca
  • Alergologie - Dr. Irina Alexandru
  • Dermatologie - Dr. Ana Calistru
  • Neurologie - Dr. Diana Halit
  • Neurologie - Dr. Georgiana Mazilu
  • Pneumologie - Dr. Ramona Miron
  • Stomatologie - Dr. Eliza Drăgan
  • Stomatologie - Dr. Cătălina Eremia
  • Stomatologie - Dr. Ștefana Iurea
  • Ortodonție - Dr. Iulian Petruță
*Te vom suna pentru confirmare.