Care este diferența între intoleranță și o alergie alimentară?

Deși cele două noțiuni se confundă adesea și unele manifestări pot fi asemănătoare într-o anumită măsură, intoleranțele și alergiile alimentare nu reprezintă unul și același lucru.
Diferențele sunt prezente atât în mecanismul de apariție, cât și în gravitatea manifestărilor.

Intoleranța alimentară

Este o sensibilitate la anumite alimente sau aditivi alimentari și reprezintă dificultatea de a le digera. Această neplăcere afectează în special adulții, manifestându-se mai rar la copii, care sunt mai predispuși la alergii alimentare. Cea mai întâlnită intoleranță alimentară este cea la lactoză.

Este bine de știut că intoleranța alimentară nu implică sistemul imunitar. Adesea, este limitată la simptome digestive, precum: dureri abdominale, balonare, gaze, greață, vărsături, scaune moi. Alte caracteristici ale intoleranței alimentare:

  • de obicei, apare treptat;
  • poate apărea numai atunci când consumi o cantitate mare din alimentul/alimentele declanșatoare;
  • poate apărea numai atunci când consumi produsul respectiv în mod frecvent;
  • nu dă reacții severe ca anafilaxia (dar poate duce la alte afecțiuni secundare).

Alergia alimentară

Este o hipersensibilitate la o proteină dintr-un anumit aliment și implică sistemul imunitar.
Cei mai întâlniți alergeni alimentari sunt: laptele de vacă și produsele derivate, arahidele și nucile, fructele cu coajă lemnoasă, fructele de mare, oul, peștele, glutenul din cereale și soia.
Alergia alimentară are următoarele trăsături specifice:

  • de obicei, apare brusc – în majoritatea cazurilor, debutează în copilărie, dar poate să apară la orice moment în viață;
  • poate fi declanșată de o cantitate foarte mică de aliment;
  • apare de fiecare dată când consumi alimentul respectiv;
  • poate da reacții severe (anafilaxie).

Care sunt semnele unei reacții alergice la un aliment?

O reacție alergică poate afecta mai multe părți diferite ale corpului.

Simptomele pot include:

  • mâncărime la nivelul buzelor, gurii, gâtului, atunci când consumi anumite alimente;
  • zone umflate de diverse dimensiuni și forme, înroșire și mâncărime la nivelul pielii (urticarie);
  • umflarea feței, buzelor, a limbii (angioedem);
  • simptome/semne oculare și respiratorii: lăcrimare oculară, secreții nazale apoase, strănut, tuse, răgușeală, dificultate la înghițit, dificultate în respirație;
  • dureri abdominale (crampe), greață, vărsătură, diaree.

Cele mai multe simptome de reacție alergică apar în decursul primelor două ore de la ingestie, însă, în mod frecvent, apar în câteva minute.
În cazuri foarte rare, reacția poate fi întârziată cu 4 până la 6 ore sau chiar mai mult. Reacțiile întârziate sunt cel mai des observate la copiii care dezvoltă dermatită, ca simptom al alergiei alimentare.

Alergic la lapte sau intoleranță la lactoză?

Alergia la lapte și intoleranța la lactoză nu au legătură.

Persoanele care au alergie la produsele lactate (adică la proteinele din lapte) prezintă simptome deoarece sistemul lor imunitar reacționează ca și cum laptele și alte produse lactate sunt un invadator periculos. Această reacție poate provoca urticarie, tulburări gastrice (greață, vărsături, crampe abdominale, scaune diareice) și chiar șoc anafilactic.

Persoanele care au intoleranță la lactoză nu pot digera zahărul din lapte (lactoză) deoarece au o deficiență de lactază, o enzimă produsă de anumite celule în mucoasa intestinului subțire. Lactaza este necesară pentru a metaboliza lactoza.
Lipsa acestei enzime (care uneori poate fi doar temporară din cauza unei infecții) cauzează simptome precum balonare, gaze, diaree sau crampe abdominale.

Dacă ai probleme digestive după ce ai mâncat sau băut produse lactate, încearcă să urmărești ce produse din alimentație îți fac rău și să observi ce simptome apar după consumul acestora. Aceste rezultate trebuie comunicate medicului căruia te adresezi. Acesta îți va recomanda anumite teste pentru a confirma diagnosticul.

Boala celiacă sau intoleranța la gluten
Boala celiacă nu este o alergie alimentară, ci este o afecțiune autoimună, în care sistemul imunitar răspunde anormal la gluten. Persoanele cu boală celiacă sunt permanent intolerante la gluten, o proteină ce se găsește în toate formele de grâu, orz și secară.

Intoleranța la gluten poate debuta la orice vârstă, începând cu perioada copilăriei. Apare la persoanele predispuse genetic (este ereditară). Drept urmare, în cazul în care un membru al familiei are boală celiacă, membrii familiei de gradul I trebuie investigați pentru această afecțiune.

Boala celiacă, alergia la grâu și sensibilitatea la gluten non-celiacă pot provoca simptome similare, dar au mecanisme și implicații diferite pentru sănătatea ta. Boala celiacă și alergia la grâu au simptome care pot pune în pericol viața sau pot duce la probleme grave de sănătate.
Este important să știi că sensibilitatea la gluten non-celiacă poate fi diagnosticată numai după ce boala celiacă și alergia la grâu sunt excluse ca diagnostic.

Lucrurile sunt complicate de faptul că mai mult de 90% dintre cei afectați de boala celiacă nu sunt conștienți de faptul că o au. În plus, jumătate din toate persoanele cu celiachie sunt asimptomatice.
Odată declanșată, această afecțiune este una pe viață. Important este însă ca, împreună cu medicul specialist, să afli din timp de această problemă și să iei toate măsurile necesare pentru a-ți proteja așa cum trebuie sănătatea.

Programează-te la Centrul Medical Invent folosind formularul de contact de pe această pagină.

Sănătatea ta contează

Programează o consultație acum.
Sună la +4 0332 800 081 
sau completează formularul de mai jos.

  • ORL - Dr. Dragoș Palade
  • ORL - Dr. Bogdan Cobzeanu
  • ORL - Dr. Liviu Durbaca
  • Alergologie - Dr. Irina Alexandru
  • Dermatologie - Dr. Ana Calistru
  • Neurologie - Dr. Diana Halit
  • Neurologie - Dr. Georgiana Mazilu
  • Pneumologie - Dr. Ramona Miron
  • Stomatologie - Dr. Eliza Drăgan
  • Stomatologie - Dr. Cătălina Eremia
  • Stomatologie - Dr. Ștefana Iurea
  • Ortodonție - Dr. Iulian Petruță
*Te vom suna pentru confirmare.