Astmul bronșic este una dintre cele mai comune boli inflamatorii cronice ale căilor respiratorii care apare la vârsta copilăriei, deși poate să debuteze și în viața de adult, la orice vârstă.
În țara noastră, se estimează că până la 6% din persoane suferă de astm.
Deși astmul nu poate fi vindecat, afecțiunea poate fi ținută sub control cu ajutorul terapiilor în continuă evoluție, pentru a interfera cât mai puțin cu viața de zi cu zi.
Astmul – mecanism și factori declanșatori
Respirația șuierătoare (wheezing), senzația de lipsă de aer (dispneea), tusea și senzația de strângere în piept (constricție toracică) care apar în mod recurent în astm se asociază cu o inflamație cronică a căilor respiratorii.
Crizele de astm apar cel mai adesea dimineața devreme sau în timpul nopții, au o durată și o intensitate variate și se pot manifesta la diverse intervale de timp.
Episoadele de criză astmatică sunt, în general, reversibile: dispar fie în mod spontan, fie după ce se administrează tratamentul specific.
Pe de altă parte, atacurile de astm pot fi fatale, atunci când boala nu este controlată sau persoana afectată are un tablou agravant de factori de risc.
E relevant să punctăm faptul că atacurile de astm pot afecta și pacienții care urmează un tratament riguros și stabil. De aceea, fiecare persoană care suferă de astm are nevoie fără întârziere de sprijinul medicului pneumolog, pentru a contura un plan de acțiune.
De ce apare astmul? Cauzele nu sunt pe deplin înțelese. Totuși, de-a lungul timpului au fost identificați mai mulți factori care au un cuvânt de spus în această boală.
Unii sunt direct legați de apariția astmului, așa cum este cazul eredității. Alții au legătură cu declanșarea sau agravarea simptomele astmului, precum: infecțiile virale, alergenii (acarienii, polenurile, insectele, părul de animale, mucegaiurile, substanțe din alimente), fumul de tutun, aerul rece, parfumurile și diverși alți vapori chimici, efortul fizic ori stresul. Chiar și unele medicamente pot induce sau declanșa astmul, de exemplu beta-blocantele (administrate în aritmiile cardiace și în prevenirea infarctului miocardic), aspirina și alte antiinflamatorii nesteroidiene (diclofenac, ibuprofen, piroxicam ș.a.).
Care sunt simptomele specifice astmului?
Acestea sunt principalele manifestări pe care le relatează cei care suferă de astm bronșic:
- dispneea – senzația de lipsă de aer;
- tusea;
- wheezing-ul – respirația șuierătoare;
- senzația de constricție toracică.
Aceste simptome nu sunt neapărat specifice și pot apărea și în alte afecțiuni. De aceea, vom fi atenți și la alte caracteristici, precum: intermitența manifestărilor, frecvența apariției (de mai multe ori pe zi, de la o zi la alta, de la un sezon la altul), agravarea pe durata nopții sau dimineața devreme, reacția la factorii declanșatori enumerați anterior, ameliorarea după administrarea tratamentului antiastmatic.
Este, de asemenea, relevant dacă în familia apropiată există cazuri de astm, dar și dacă suferim de boli atopice, ca rinita alergică sau dermatită atopică.
Cum se confirmă un diagnostic de astm?
Cu cât astmul este diagnosticat mai devreme, cu atât evităm complicațiile care afectează ireversibil funcția plămânilor.
Istoricul familial de astm, alături de simptomele relatate de pacient sunt centrale în diagnosticul astmului, dar evaluarea dispneei și a wheezingului nu este neapărat simplă.
Confirmarea unui diagnostic se face prin măsurarea funcției pulmonare, pentru a identifica obstrucția bronşică variabilă în timp şi după administrarea de substanțe bronhodilatatoare.
Această evaluare se realizează prin spirometrie – o investigație rapidă, sigură și foarte eficientă pentru sănătatea plămânilor, despre care poți citi pe larg în acest articol.
Pentru o acuratețe superioară, medicul poate indica repetarea testelor atunci când se manifestă simptomele, dimineața devreme sau după încetarea tratamentului cu bronhodilatatoare.
Controlarea astmului
În astmul bronșic, tratamentul are ca obiectiv controlarea afecțiunii prin cea mai mică doză de medicament posibilă. Tratamentul medicamentos pentru astm reduce inflamația cronică a căilor respiratorii și, astfel, normalizează funcționarea plămânilor, reduce apariția și severitatea simptomelor și frecvența crizelor de astm.
La momentul actual, există mai multe forme de tratament pentru astm care și-au dovedit eficiența. Acestea sunt de două tipuri: de control sau de fond, esențiale pentru managementul pe termen lung al astmului (tratament de întreținere) și cele de urgență, cu efect rapid, la care se recurge doar la nevoie, în crizele acute de astm (tratament de criză).
În controlul astmului, buna cunoaștere a afecțiunii și comunicarea stabilă a pacientului cu medicul sunt esențiale. Cea mai mare parte a pacienților reușesc să aibă parte de o viață obișnuită atunci când beneficiază de supravegherea atentă a medicului și de un plan de tratament individualizat, concentrat pe prevenție, care este urmat cu strictețe.
Orice decizie terapeutică are la bază evaluarea periodică și continuă – medicul pneumolog va observa răspunsul la tratament, ciclicitatea simptomelor și evoluția acestora în timp.
Dozajul și frecvența administrării tratamentului pot fi modificate doar de către medic.
Ghidurile oficiale recomandă ca fiecare pacient să fie evaluat la 1-3 luni după începerea tratamentului și, ulterior, la un interval cuprins între 3 și 12 luni, în funcție de nivelul de control obținut.
Programează-te pentru la Centrul Medical Invent folosind formularul de contact de pe această pagină.
