Vertijul – ce îl cauzează și cum îl poți trata?

Deși vertijul este privit adesea ca o afecțiune în sine, vorbim de fapt despre o sumă de simptome care pot avea ca sursă tulburări neurologice sau care aparțin de sfera ORL. Vertijul nu este unul și același lucru cu amețeala. În vertij, persoana afectată experimentează, pe lângă dezechilibru (fie în mișcare, fie în poziție statică), senzația că obiectele din mediul imediat se învârt în jurul său. Mișcările bruște și rotațiile capului pot înrăutăți vertijul. Un episod de vertij poate fi scurt (câteva secunde), dar poate dura și câteva ore sau chiar zile, în cazurile severe.

De ce apare vertijul

Apariția vertijului este direct legată de echilibru – un proces complex, care implică sistemul vestibular al urechii interne, vederea, sistemul nervos și creierul.
Pe scurt: Sunetele pe care le captăm cu urechea ajung la timpan, care le „decodează” sub forma unor vibrații, care sunt apoi transmise prin ciocan, scăriță și nicovală către aparatul vestibular, localizat în urechea internă. Aparatul vestibular îi transmite creierului informații despre poziția corpului nostru. Când acest circuit este perturbat pe una dintre porțiuni, apar tulburările de echilibru și vertijul.
În funcție de sursa simptomelor, vertijul este clasificat medical în vertij periferic – cu sursa la nivelul urechii interne și vertij central – cu sursa la nivelul creierului.

  • Vertijul periferic apare frecvent însoțit de alte simptome: secreții ale urechii, senzație de ureche înfundată, țiuit al urechii (tinitus), scădere a auzului, grețuri și vărsături, transpirații reci, puls mărit (tahicardie).
    Printre cauzele sale sale pot fi: infecția nervului vestibular (neuronită vestibulară), inflamația urechii interne (vertijul paroxistic pozițional benign), sindrom Meniere, tumori ale nervului vestibular.
  • Vertijul central nu se asociază cu simptomele aminte mai sus, însă poate să fie acompaniat de tulburări de vorbire, mișcări sacadate, tremor, vedere dublă.
    Printre cauze, amintim traumatismele craniene (loviturile la cap puternice), accidentele vasculare cerebrale – AVC, scleroza multiplă, tumorile cerebrale, anumite forme de migrene.

Este necesar să punctăm că există și anumiți factori de risc care pot să favorizeze apariția vertijului: unele medicamente (antibiotice, antihipertensive, antidepresive, aspirina), consumul excesiv de alcool, cafeină și de droguri. Indirect, factorii de risc pentru atacul vascular cerebral (fumat, diabet și probleme cardiovasculare neglijate) pot contribui la apariția vertijului.

*Important: dacă vertijul apare în asociere cu tulburări de vorbire, dureri în piept, palpitații, dificultate în respirație, modificări musculare, poate fi vorba de o urgență care amenință viața (infarct miocardic ori AVC). Apelați numărul de urgență 112!

Cum să ameliorezi vertijul?

Există câteva măsuri pe care le poți lua ca să reduci din intensitatea simptomelor și să scurtezi durata episoadelor de vertij, dar și ca să previi reapariția lor.

  • Evită să te apleci cu capul în jos, să îți intinzi gâtul sau să faci mișcări prea energice.
  • Încearcă să te relaxezi, așează-te imediat ce apar primele semne de vertij și dacă ai posibilitatea, mergi într-un loc liniștit și slab iluminat.
  • Dormi cu capul mai ridicat decât nivelul corpului, folosind una-două perne mai înalte.

Sfaturile de mai sus sunt doar un mic ajutor care să-ți îmbunătățească calitatea vieții de zi cu zi, însă pentru a scăpa definitiv de vertij, este absolut necesar să înlături cauza medicală din spatele simptomelor.

Diagnosticul și tratamentul vertijului

Având în vedere complexitatea și varietatea cauzelor tulburărilor de echilibru, pentru a diagnostica și trata corect vertijul, este necesară o abordare integrată, care implică mai multe specialități medicale, având în prima linie departamentele de Neurologie și ORL. Miza principală este să se stabilească dacă vertijul cu care se confruntă pacientul este de origine periferică sau centrală.

Specialiștii vor evalua istoricul medical, dacă există anumite traumatisme în trecutul pacientului, cum se manifestă episoadele de vertij, cât durează, când și cât de des apar. Medicul neurolog va realiza cu pacientul teste de coordonare, pentru a observa reacțiile la diverse comenzi.
Dacă există suspiciunea că vertijul are o cauză cerebrală, pot fi indicate și investigații imagistice (CT sau RMN).
După ce este stabilită cu exactitate sursa vertijului, medicul va recomanda o schemă de tratament care să rezolve afecțiunea sau problema medicală de la bază. Asta poate însemna tratamentul infecțiilor urechii, terapie pentru răul de mișcare, administrarea de medicamente și cel mai frecvent, reeducare vestibulară. Reeducarea vestibulară implică exerciții de echilibru și coordonare prin care funcția de echilibru este „recalibrată”.

Nu ignora vertijul, există soluții pentru a te elibera de simptomele ce-ți afectează ritmul firesc al vieții!
La Centrul Medical Invent, echipa noastră medicală investighează cu atenție și răbdare simptomele, dintr-o perspectivă multidisciplinară și folosește tehnologii actuale pentru a stabili cauza vertijului.
Programează o consultație astăzi, prin formularul de contact de pe această pagină.

Echipa medicală Neurologie:

Dr. Mazilu Georgiana Medic Specialist Neurologie



Sănătatea ta contează

Programează o consultație acum.
Sună la +4 0332 800 081 
sau completează formularul de mai jos.

  • ORL - Dr. Dragoș Palade
  • ORL - Dr. Bogdan Cobzeanu
  • ORL - Dr. Liviu Durbaca
  • Alergologie - Dr. Irina Alexandru
  • Dermatologie - Dr. Ana Calistru
  • Neurologie - Dr. Diana Halit
  • Neurologie - Dr. Georgiana Mazilu
  • Pneumologie - Dr. Ramona Miron
  • Stomatologie - Dr. Eliza Drăgan
  • Stomatologie - Dr. Cătălina Eremia
  • Stomatologie - Dr. Ștefana Iurea
  • Ortodonție - Dr. Iulian Petruță
  • Nothing found
*Te vom suna pentru confirmare.