Un subiect de interes general care a stârnit numeroase discuții și mituri de-a lungul timpului este legătura aparentă dintre frig și răceală/gripă. Specialiștii din cadrul Centrului Medical Invent au întâlnit o multitudine de păreri în rândul pacienților cu privire la modul în care temperaturile scăzute pot influența riscul de a contracta aceste afecțiuni.
Răceala obișnuită și gripa reprezintă afecțiuni comune, adesea asociate sezonului rece, iar înțelegerea factorilor care contribuie la apariția acestora poate contribui la dezvoltarea unor strategii mai eficiente de prevenire și gestionare.
Ce sunt răceala și gripa?
Răceala și gripa sunt două infecții respiratorii distincte, cauzate de diferiți agenți patogeni, dar care împărtășesc simptome asemănătoare.
Răceala este o infecție virală a căilor respiratorii superioare, cel mai adesea cauzată de rinovirusuri. Simptomele comune includ congestie nazală, strănut, tuse ușoară și, uneori, febră ușoară. Este, în general, o afecțiune ușoară și de scurtă durată.
Gripa (Influenza) este cauzată de virusurile gripale de tip A sau B și reprezintă o infecție respiratorie mai severă, ce poate duce la complicații grave. Simptomele includ febră ridicată, dureri musculare, oboseală intensă, dureri de cap și tuse. Gripa poate avea consecințe serioase, mai ales în cazul grupurilor de populație vulnerabile.
Răspândirea și impactul asupra organismului
Ambele infecții se transmit prin picături de salivă și secreții respiratorii, adică atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește. Contactul direct cu obiectele sau suprafețele contaminate poate contribui, de asemenea, la răspândirea acestor virusuri. Răceala și gripa afectează în principal tractul respirator superior, inclusiv nasul, gâtul, bronhiile și plămânii. Virusurile intră în celulele epiteliale ale acestor regiuni, declanșând o reacție inflamatorie.
Organismul reacționează la invazia virală prin declanșarea unui răspuns inflamator. Aceasta poate duce la congestie nazală, secreții mucoase, inflamații în gât și alte simptome caracteristice. În cazul gripei, există riscul apariției unor complicații serioase, cum ar fi pneumonie sau exacerbarea altor afecțiuni medicale preexistente. Aceasta subliniază importanța abordării preventive și a gestionării adecvate a simptomelor.
Mituri despre gripă și răceala
Expunerea la frig cauzează răceala și gripa.
Adevărul este că virusurile reprezintă cauza principală a răcelii și gripei, nu temperaturile scăzute. Într-adevăr, expunerea la frig poate slăbi, temporar, sistemul imunitar, dar nu este suficientă pentru a cauza boala. Studiile au arătat că rinovirusurile și virusurile gripale sunt cele care provoacă aceste afecțiuni, iar transmiterea se întâmplă prin contactul cu persoane infectate sau suprafețe contaminate. Transmiterea virusurilor se produce prin contact direct cu secrețiile respiratorii ale unei persoane infectate sau prin atingerea obiectelor contaminate.
Dacă nu ai febră, nu ai gripă.
Gripa nu este întotdeauna însoțită de febră. Unele forme de virus gripal pot provoca simptome ușoare sau moderate, fără febră semnificativă. Prin urmare, absența febrei nu exclude posibilitatea de a avea gripă. Este important să fim atenți la o gamă largă de simptome, inclusiv dureri musculare, oboseală intensă și tuse persistentă.
Vaccinul antigripal poate cauza gripa.
Vaccinurile conțin componente inactive ale virusului sau alte tehnologii care nu pot produce boala. Este posibil să se observe reacții ușoare, precum roșeață sau umflături în zona unde a fost administrat vaccinul, dar acestea sunt semne normale ale răspunsului imunitar.
Frigul ucide virusurile.
Chiar dacă temperaturile scăzute pot reduce rezistența sistemului imunitar, frigul în sine nu distruge virusurile. Transmiterea acestora este mult mai probabilă în încăperi închise, unde oamenii petrec mai mult timp împreună, facilitând contactul direct și indirect.
Sistemele de apărare ale organismului împotriva gripei și răcelii
Sistemul imunitar reprezintă o rețea complexă și interconectată de celule, țesuturi și molecule care lucrează împreună pentru a proteja organismul împotriva agenților patogeni, cum ar fi bacteriile, virusurile și fungii.
Prima linie de apărare constă în bariere fizice, precum pielea și mucoasele. Acestea împiedică intrarea agenților patogeni în organism. Dacă un patogen trece de barierele fizice, sistemul imunitar nespecific intră în acțiune. Celulele fagocitare, cum ar fi macrofagele și neutrofilele, atacă și distrug patogenii. De asemenea, acest răspuns include eliberarea de substanțe chimice antimicrobiene și inflamația pentru a limita răspândirea infecției.
Dacă infecția persistă, sistemul imunitar adaptiv intră în scenă. Celulele T și B joacă un rol esențial în această fază. Celulele T recunosc și distrug direct celulele infectate, în timp ce celulele B produc anticorpi care neutralizează patogenii și facilitează eliminarea acestora de către celulele fagocitare.
Influența temperaturilor scăzute asupra sistemului imunitar
Expunerea la temperaturi scăzute poate stimula răspunsul înnăscut al sistemului imunitar. Cu toate acestea, este important să menționăm că expunerea prelungită la frig poate duce la stres oxidativ și inflamație cronică, ce pot afecta negativ funcționarea celulelor imunitare. Temperaturile reci pot reduce eficiența răspunsului imunitar adaptiv prin scăderea activității celulelor T și B. De asemenea, mucoasele respiratorii pot deveni mai sensibile la infecții în medii reci, facilitând infiltrarea agenților patogeni.
Temperaturile scăzute pot determina o creștere a uscăciunii în tractul respirator, ceea ce favorizează răspândirea virusurilor respiratorii. De asemenea, expunerea la aer rece poate determina vasoconstricție în mucoasele nazale, reducând astfel capacitatea de a elimina virusurile. Unele cercetări sugerează, însă, că expunerea treptată la temperaturi reci poate antrena organismul să se adapteze și să dezvolte o mai bună rezistență la infecții.
Deși temperaturile reci pot influența modul în care sistemul imunitar răspunde la infecții, acestea nu sunt direct responsabile de gripe sau răceli. Alți factori, cum ar fi igiena personală, nutriția și expunerea la agenți patogeni, joacă și aceștia roluri cruciale în menținerea unei stări de sănătate optime în sezonul rece.
Articol redactat de Dr. Dragoș Palade, Medic Primar ORL în cadrul Centrului Medical Invent.
